About Vinatori-Neamt
Asezare geografica
COMUNA VINATORI-NEAMT = 7595 locuitori;
Alcatuita din satele: Lunca ( 1090 locuitori ) , Mânastirea Neamt ( 234 locuitori ) , Nemtisor ( 1413 locuitori ) si Vânatori-Neamt ( 4858 locuitori) – sat de resedinta, comuna Vînatori-Neamt ocupa extremitatea nordica a judetului Neamt si nord-vestul Depresiunii Neamt, una dintre cele mai desavârsite depresiuni subcarpatice din tara noastra, cum o numea Mihail David, în 1931.
Limite geografice:
- În partea de est, avem vecin orasul Târgu–Neamt
- Comuna Agapia, la sud
- Comuna Cracaoani, la sud-vest
- În partea de vest, avem vecina comuna Pipirig
- Vecinele din partea de nord sunt doua comune din judetul Suceava: Râsca si Boroaia
- Comuna Brusturi, la nord-est
- În partea de est, ne învecinam cu comuna Raucesti.
Relieful comunei Vânatori-Neamt este variat si cuprinde:
- zona muntoasa, reprezentata de ramificatii ale Culmii Stanisoarei cu munti acoperiti cu paduri mixte, având înaltimi ce depasesc cu putin 1000 metri.
- zona dealurilor, cu înaltimi ce variaza între 500-900 metri este reprezentata de dealurile fragmentate de cursurile numeroaselor ape curgatoare, împadurite cu paduri mixte.
- urmeaza zona de câmpie, o zona joasa, depresionara, constituita din terasele de 2-6 metri si 10-15 metri ale celor doua ape mai importante care curg pe teritoriul comunei: Neamtul si Nemtisorul.
- în sfârsit, zona luncilor aflate în lungul vailor Neamtului si Nemtisorului, înclinate de la vest spre est.
Vegetatia
Relieful, solurile, clima si, în parte, activitatile oamenilor au creat conditii pentru aparitia si dezvoltarea unei fitocenoze bogate si complexe. Cea mai mare parte din teritoriul comunei este acoperita cu vegetatie forestiera, aproximativ 11. 641 hectare, reprezentând 70% din suprafata, în care ponderea speciilor ar fi urmatoarea: 64%, fagi, 20%, molizi, 14%, brazi si 2%, alte specii.
Relieful, solurile, clima si, în parte, activitatile oamenilor au creat conditii pentru aparitia si dezvoltarea unei fitocenoze bogate si complexe. Cea mai mare parte din teritoriul comunei este acoperita cu vegetatie forestiera, aproximativ 11. 641 hectare, reprezentând 70% din suprafata, în care ponderea speciilor ar fi urmatoarea: 64%, fagi, 20%, molizi, 14%, brazi si 2%, alte specii.
Fauna
Cadrul natural, cu o bogata vegetatie, a favorizat dezvoltarea unei faune diversificate. Întâlnim în padurile care ne înconjoara cerbi, caprioare, ursi, lupi, vulpi, jderi si veverite. În zona dealurilor: iepuri, viezuri, bursuci, mistreti si în zonele mai joase, soareci de padure, nevastuici, râsi, pârsi. Bogata este si categoria pasarilor, începând cu neamul ciorilor si continuând cu corbii, pupezele, ciocanitoarele, pitigoii, mierlele, sturzii, gaitele, turturelele, prepelitele. Spre Sihla, se întâlnesc exemplare ale cocosilor de munte.
Cadrul natural, cu o bogata vegetatie, a favorizat dezvoltarea unei faune diversificate. Întâlnim în padurile care ne înconjoara cerbi, caprioare, ursi, lupi, vulpi, jderi si veverite. În zona dealurilor: iepuri, viezuri, bursuci, mistreti si în zonele mai joase, soareci de padure, nevastuici, râsi, pârsi. Bogata este si categoria pasarilor, începând cu neamul ciorilor si continuând cu corbii, pupezele, ciocanitoarele, pitigoii, mierlele, sturzii, gaitele, turturelele, prepelitele. Spre Sihla, se întâlnesc exemplare ale cocosilor de munte.
Populatia
Descoperirile arheologice au dovedit ca zona noastra a fost locuita din timpuri stravechi. Care elemente sa fi atras populatia spre aceste locuri? Poate suprafetele de pasuni si fânete care puteau asigura hrana pentru animale sau padurile care ofera vânat, fructe si loc de refugiu în caz de nevoie; izvoarele cu apa indispensabila vietii; apele bogate în peste; izvoarele cu apa sarata folosita în alimentatie, pentru animale si pentru conservarea unor produse sau poate fiecare în parte si toate la un loc.Peste populatia autohtona s-au asezat de-a lungul timpului si alte populatii. Mai întâi o populatie venita din Transilvania care practica transhumanta spre câmpiile Jijiei, Dunarii si chiar mai departe. Un nou val de transilvaneni se stabilesc la Vânatori-Neamt dupa înfrângerea rascoalei conduse de Horea, Closca si Crisan din 1784. Acestia s-au asezat în partea sudica a satului, partea care a primit numele de UNGURENI.Ocupatia traditionala a locuitorilor comunei a fost cresterea animalelor cu activitatile de prelucrare a laptelui, lânii si pieilor, tesutul si împletitul. Importante erau în trecut pescuitul, cresterea albinelor si vânatoarea. De altfel, de la renumele de buni vânatori vine si numele satului.
Descoperirile arheologice au dovedit ca zona noastra a fost locuita din timpuri stravechi. Care elemente sa fi atras populatia spre aceste locuri? Poate suprafetele de pasuni si fânete care puteau asigura hrana pentru animale sau padurile care ofera vânat, fructe si loc de refugiu în caz de nevoie; izvoarele cu apa indispensabila vietii; apele bogate în peste; izvoarele cu apa sarata folosita în alimentatie, pentru animale si pentru conservarea unor produse sau poate fiecare în parte si toate la un loc.Peste populatia autohtona s-au asezat de-a lungul timpului si alte populatii. Mai întâi o populatie venita din Transilvania care practica transhumanta spre câmpiile Jijiei, Dunarii si chiar mai departe. Un nou val de transilvaneni se stabilesc la Vânatori-Neamt dupa înfrângerea rascoalei conduse de Horea, Closca si Crisan din 1784. Acestia s-au asezat în partea sudica a satului, partea care a primit numele de UNGURENI.Ocupatia traditionala a locuitorilor comunei a fost cresterea animalelor cu activitatile de prelucrare a laptelui, lânii si pieilor, tesutul si împletitul. Importante erau în trecut pescuitul, cresterea albinelor si vânatoarea. De altfel, de la renumele de buni vânatori vine si numele satului.
