Cultural Village
Date istorice despre localitate
Atestată documentar din cele mai vechi timpuri, zona comunei Vînători Neamț a fost atractivă pentru populație datorită suprafețelor de pășuni și fânete care puteau asigura hrana pentru animale și pădurilor care ofereau vânat, fructe si loc de refugiu în caz de nevoie. Multe situri arheologice se pot găsi astăzi pe teritoriul județului Neamț, mai exact în zona Parcului Natural Vînători-Neamț ( Lunca, Poiana Slatinei, Cetățuia, Târpești, Davideni) dovedind că zona a fost constant populată încă din perioada Romană. După retragerea Romană ( 270 BC ), pentru aproximativ 1000 de ani, n-au mai fost găsite informații istorice. În zilele noastre este un lucru cert că aproximativ 1000 ani AD teritoriul a fost condus de Cumani (popor migrator). Legenda spune că regii Unguri au trimis cavalerii Teutoni să apere granițele regatului împotriva cumanilor și tătarilor și astfel Cetatea Neamț aflată în imediata vecinătate a comunei Vînători-Neamț a fost construită de către cavalerii Teutoni în perioada 1210 – 1220, care au guvernat regiunea și de aceea nu numai cetatea se numeste NEAMȚ cât orașul de la poalele cetății (TÎRGU NEAMȚ) și județul.
Începând cu 1350, au inceput să vina calugări din Statul Feudal Roman – Valahia – stabilindu-se în mici schituri în Moldova. Acestea de-a lungul timpului au ajuns faimoase mânăstiri cum ar fi : Neamț ( apx 1000 călugari în timpul Sfântului Paisie Velichikovschi), Secu ( 400 călugari), Agapia și Văratec ( câte 400 maici în fiecare din ele). Un nou val de transilvăneni se stabilesc la Vânatori-Neamț după înfrângerea răscoalei conduse de Horea, Cloșca și Crișan din 1784. Ocupația tradițională a locuitorilor comunei a fost creșterea animalelor cu activitățile de prelucrare a laptelui, lânii si pieilor, țesutul și împletitul. Importante erau în trecut pescuitul, cresterea albinelor si vânatoarea. De altfel, de la renumele de buni vânatori vine si numele comunei.
Date statistice
Altitudine: 400m, Suprafață: 16731 ha, Populație: 7595 locuitori, Licee:2, Școli:3, Grădinițe:5, Pensiuni: 6 cu 161 locuri de cazare, Confesiune: 95 % ortodoxă, 5% altele.
Cultură
Valoarea cultural-spirituală a zonei este dată de credința Creștin Ortodoxă. Zona comunei Vînători-Neamț este faimoasă prin existența Mânăstirilor și schiturilor Creștin Ortodoxe răspândite pe suprafața PNVNT. Sunt aproximativ 40 de biserici, mici schituri, mânăstiri .
- Mânăstirea Neamț – cu hramul “Înălțarea Domnului” – a fost construită de Petru Mușat între anii 1375-1391. În timpul Sfântului Paisie Velicikovschi, mânăstirea număra 1000 de călugari, fiind numită” Marea Lavra” sau “Ierusalimul Românesc”. Biserica a fost reconstruită de Ștefan Cel Mare și finalizată în anul în care armata moldavă a câștigat bătălia împotriva Regelui Ioan Albert (1497).
Colecţia muzeală a Mănăstirii Neamţ este organizată în forma actuală odată cu restaurarea clădirii celui mai vechi şi mai mare aşezământ monahal din Moldova, expoziţia permanentă prezintă o valoroasă colecţie de vase liturgice, broderii şi icoane, împreună cu istoricul tiparniţei de la Neamţ. Tot la Manastirea Neamt se află și cea mai veche bibliotecă mănăstirească cu 18.000 de volume având astfel, o contribuție deosebită la dezvoltarea culturii și artei românești medievale.
- Mânăstirea Secu a fost construită în 1602 de către Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigorie Ureche – cu hramul “Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”. Colecţia muzeală a Mănăstirii Secu cuprinde un mare număr de icoane, manuscrise şi cărţi vechi (unele fiind considerate rarităţi bibliofile), broderii, obiecte de cult lucrate din metal preţios, organizate sub forma unei expoziţii permanente de inestimabilă valoare.
- Mânăstirea Sihăstria a fost construită la mijlocul sec. al 18 –lea ca un schit al mânăstirii Secu. Astăzi este o mânăstire importantă cu hramul “Nașterea Maicii Domnului”. Episcopul de Huși, Ghedeon a fost cel care a construit mânăstirea inițial. În 1821, turcii i-au dat foc iar mai tarziu în 1824 , biserica a fost re-construită din caramidă și piatră de râu. Colecţia muzeală a Mănăstirii Sihăstria cuprinde obiecte de cult (icoane, vase liturgice, candele) şi tipărituri din secolele XVIII-XIX. Schituri care aparțin administrativ de Mânăstirea Sihăstria:
– Daniel Sihastrul –Stânca lui Coroi– cu hramul sfântului care ii poartă numele și “Sfântul Ilie” – construită între anii 1936-1937
– Poiana Lui Ioan – cu hramul “Înălțarea Sfintei Cruci” – construită în 1990
- Mânăstirea Dobru este aşezată în partea central-nordică a judeţului Neamţ, într-o zonă de mare interes turistic şi religios, o adevărată vatră mânăstirească, din cele mai vechi timpuri, în nord-vestul comunei Vânători-Neamţ, la circa 14 km de oraşul Târgu-Neamţ, undeva sub poalele muntelui Hălăuca, în punctul denumit popular ,,Dealul Mare”, din lanţul de munţi Culmea Stânişoarei. Alături de Mânăstirea Slătioara, Mânăstirea Dobru este cel mai vechi aşezământ monahal de maici al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, ctitorită pe aceste meleaguri pitoreşti şi pline de istorie sfântă, imediat după schimbarea calendarului iulian din anul 1924.
– Schitul Braniste aparține canonic și administrativ de Mănăstirea Neamț și reprezintă o gospodărie anexă a acesteia din cele mai vechi timpuri. Schitul s-a înființat în anul 1582 când domnul „Petru Șchiopul”, împuternicește pe călugării Mănăstirii Neamț „să apere și sa tina o braniste dintr-un pisc, care se va alege in ocina manastirii ”, iar in anul 1602 Ieremia Movila intareste o prisaca in “Braniste pe Bohotin”.
– Schitul Cărbuna – In anul 2001 Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel a înființat Schitul Cărbuna cu hramul “Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” pe locul unde s-au jertfit eroii neamului românesc. Construit într-o plantație de stejari de lângă cimitirul eroilor neamului căzuți în al Doilea Război Mondial, schitul aparține administrativ de Mănăstirea Neamț.
– Schitul Vovidenia – intre anii 1849-1857, domnind Grigore Alexandru Ghica, Mitropolit D. D. Sofronie Miclescu cu metania din Manastirea Secu si staretul Chir Neonil, se ridica actuala biserica, cu zid de piatra, care pastreaza de la biserica din lemn a episcopului Ioanichie catapeteasma si amvonul.Schitul Vovidenia a mai fost denumit si “Altarul din Poiana Linistii”, aici fiind locul de intâlnire și trăire duhovnicească a mai multor calugari.
– Schitul Pocrov – Aflat într-o poiană cu păduri seculare, la aproximativ 4 km sud-vest de Mânăstirea Neamț, sub poalele muntelui “Chiriacu”, schitul Pocrov a fost construit în anul 1714 de către Pahomie și ucenicii săi: Sofronie, Mardarie, Lazar, Dosoftei si Ioanichie. Schitul Pocrov numit și „Poiana raiului” reprezintă un adevărat loc al liniștii unde au viețuit mulți părinți iscusiti ducând o viață duhovnicească foarte aspră. Multi dintre acestia au reusit sa intemeize si sa conduca, la randul lor, alte schituri.
– Schitul Icoana Veche – este asezat intr-o padure deasa in partea de miaza-noapte a Manastirii Neamt, pe malul raului Neamtisor. Intre anii 1821-1822, din cauza Eteriei, pe acest loc a fost ascunsa icoana Maicii Domnului care a fost primita in dar de la imparatii Paleologi in urma cu 600 de ani, impreuna cu alte obiecte si documente. Dupa anul 1822, aceste obiecte impreuna cu icoana au fost aduse din nou la manastire, iar pe locul unde au fost ascunse s-a fixat o cruce de lemn. Crucea era pictata pe ambele parti de catre monahul Agapie si avea o insemnare cu privire la cele intamplate.
– Schitul Icoana Noua apartine administrativ de Manastirea Neamt (cea mai veche manastire din judetul Neamt) si este asezat in locul numit “Valea Icoanei” pe un teren folosit pentru pasunatul vitelor. Schitul isi are inceputurile in anul 1941. Initiativa pentru construirea acestui schit, la capatul poienii si la confluenta dintre raul Nemtisor si paraul de langa muntele Rusu, apartine Protos. Vasian Iosub care a fost numit in anul 1946 si egumen al schitului.
– Colecţia muzeală a comunei Vânători-Neamţ: adăpostită în localul vechii şcoli a satului, această colecţie a rezultat din activitatea plină de dăruire a unui profesor de istorie (C. Bordeianu), care a adunat valoroase materiale etnografice, de artă populară, tipărituri, numismatică, materiale arheologice etc.
– Muzeul de etnografie Vasile Gaman din satul Lunca a fost înființat în 1979. Clădirea muzeului este o casă tradițională specifică acestor locuri iar colecția permanentă care este expusă aici cuprinde aproximativ 3.000 de piese confecționate sau colectate de-a lungul timpului. Poarta de la intrare în curtea muzeului este monument înscris în patrimoniul național și are încrustate chipurile lui Burebista, Decebal, Traian, Ștefan cel Mare și Sfânt, Dragoș-Vodă și Mihai Viteazul pe harta României Mari sculptată la îmbinarea celor două laturi ale porții și flancată de armele cu care a fost aparată.
Obiectele expuse sunt o multitudine de piese rare de la unelte agricole foarte vechi, manuscrise, medalii și decorații, icoane pictate pe lemn la costume populare, măști și vase de ceramică, toate fiind mărturii ale modului de viață din satul românesc tradițional.
– Parcul Natural Vînători-Neamț a apărut relativ recent în peisajul ariilor protejate.A fost înfiinţat pentru a constitui şi conserva o populaţie de zimbri – o specie de mult dispărută din fauna României. Parcul adăposteşte o diversitate de valori naturale, culturale şi istorice. Obiectivele pe care administraţia parcului le urmăreşte sunt legate în special de specificul local şi de principiile care sunt urmărite în ceea ce priveşte managementul ariilor protejate. Parcul Natural Vînători-Neamț a fost fondat în 1999 și de atunci este administrat de către Regia Națională a Pădurilor. Parcul Natural Vînători-Neamț corespunde celei de a 5-a categorie IUCN ( International Union for Conservation of Nature) – “Arii protejate: arie protejată, gestionată în principal pentru conservarea peisajului și recreere”.
Suprafața PNVNT este de 30818 ha din care 26322 ha de pădure, 2300 ha pășune, 900 ha fânețe, 700 ha zona urbană. 10849 ha aparțin Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, 15333 ha aprțin RNP și 140 ha sunt proprietăți private.
Marea parte a teritoriului PNVNT este în Carpații Orientali ( Munții Stănișoarei) și Subcarpații Moldovei ( Depresiunea Ozana-Topolița cu vârful Pleșu) cu altitudini cuprinse între 365 m și 1231 m. Altitudinea medie este de 800m.
Reteaua hidrografică este formată de râurile Neamțu(Ozana) și Cracău, afluenți ai râului Moldova și respectiv Bistrița. O caracteristică a zonei sunt apele minerale subterane a căror compoziție chimică este foarte similară cu apa minerală din cunoscutele stațiuni Europene : Karlsbad, Marienbad și Vichy.
În Interiorul PNVNT se pot distinge următoarele arii protejate:
- “Dumbrava” Rezervația de Stejari ( I IUCN – Uniunea Internațională de Conservare a Naturii) – pădure seculară, la 450 m înălțime, cu vârste între 200 și 300 ani, de-a lungul râului Ozana în Vînători-Neamț.
- “Codrii de Aramă”(IV IUCN) pe dealul Filioru la o înălțime 550-650 m , care include specii de stejar de apx 150 ani vechime.
- “Pădurea de Argint” (IV IUCN) –pădure de mesteacăn de mai mult 100 ani, la o altitudine de 510 m.
- Zona specială de conservare pentru aclimatizarea “Zimbrului European”-în Vînători-Neamț
- Zona specială de conservare pentru specia de brad pur.
Atracția principală este “Zimbrul European”, prezent în Rezervația de Zimbri, înca din 1968. Datorită proiectului de “Reintroducere a Zimbrului în Carpații Românești” implementat de Administrația PNVNT, “European Bison” poate fi găsit în semi-libertate pe o suprafata de 180 ha și în libertate în zona Chitele.
Zona PNVNT este declarata Sit Natura 2000.
Parcul Natural Vînători-Neamț cuprinde atât specii de biodiversitate importante cât și o combinație unică de elemente naturale, spirituale și culturale.
Frumusețile naturale deosebite ale zonei au fost surse de inspirație pentru scriitori, pictori si sculptori: Mihail Sadoveanu, Ion Creangă, Alexandru Vlahuță, Mihai Eminescu, atras de această zonă, a petrecut câteva luni la Mânăstirea Neamț, Veronica Micle, Nicolae Grigorescu – picturile de la Mânăstirea Agapia, O influență importantă asupra culturii au adus și scrierile Părintelui Cleopa ( Sihăstria) .
În zonă sunt două Seminarii Teologice – pentru baieti la Mânăstirea Neamț și pentru fete la Agapia.
Putem spune că la nivelul comunei Vânători Neamț se remarcă o participare activă a populației, indiferent de vârstă la viața culturală. Anual sunt organizate o serie de manifestări care se bucură de un real interes din partea locuitorilor: Ziua comunei, Ziua Eminescu, Datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou, diferite simpozioane și concursuri.
În comuna noastră își desfășoară activitatea o serie de coruri și ansambluri unele activând în cadrul lăcașelor de cult: Corul Schitului “Vovidenia”, altele în cadrul unităților de învățământ: Ansamblul “Șezătoarea”, Grupul “Prichindeii”, Corul Seminarului Teologic Veniamin Costachi, trupe de dans modern, trupa de teatru “Zimbrișorii” iar altele în cadrul Centrului socio- cultural Mihail Sadoveanu Vînători Neamț: Corul “Vânătorii lui Ștefan cel Mare” și grupul folcloric “Dor vânătorean” , prezente în permanență la toate evenimentele organizate atât în comună cât și înafara ei, câștigând numeroase premii la diferite concursuri.
Economia localității
Economia localității este bazată pe agricultura de subzistență, prelucrarea lemnului, croitorie, confecții, tricotaje, prelucrare cauciuc, turism și ecoturism.
Turism
Tipuri de turism practicat: ecumenic, de tranzit, ecoturism.
Principalele obiective turistice:
-mănăstiri: Neamț, Secu, Sihăstria, Dobru;
-schituri: Vovidenia, Icoana, Pocrov, Cărbuna;Poiana lui Ioan; Daniel Sihastru
-Muzeul satului, Muzeul de etnografie Vasile Gaman;
-Casa memorială Mihail Sadoveanu;
-Grădina zoologică Dragoș Vodă, Centrul de vizitare al Parcului Natural Vânători Neamț.