Stațiune turistică de interes local

Parcul Natural Vânători-Neamț a fost fondat în 1999 și de atunci este administrat de către Regia Națională a Pădurilor. Parcul Natural Vânători-Neamț corespunde celei de a 5-a categorie IUCN (International Union for Conservation of Nature) – „Arii protejate: arie protejată, gestionată în principal pentru conservarea peisajului și recreere”.

Suprafața PNVNT este de 3.0818 ha din care 26.322 ha de pădure, 2.300 ha pășune, 900 ha fânețe, 700 ha zona urbană. 10.849 ha aparțin Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, 15.333 ha aparțin RNP și 140 ha sunt proprietăți private.

Marea parte a teritoriului PNVNT este în Carpații Orientali (Munții Stânișoarei) și Subcarpații Moldovei (Depresiunea Ozana-Topolița cu vârful Pleșu) cu altitudini cuprinse între 365 m și 1.231 m. Altitudinea medie este de 800 metri.

Rețeaua hidrografică este formată de râurile Neamțu (Ozana) și Cracău afluenți ai râului Moldova și respectiv Bistrița. O caracteristică a zonei sunt apele minerale subterane a căror compoziție chimică este foarte similară cu apa minerală din cunoscutele stațiuni Europene: Karlsbad, Marienbad și Vichy.

În interiorul Parcului Natural Vânători-Neamț se pot distinge următoarele arii protejate:

·        „Dumbrava” Rezervația de Stejari ( I IUCN – Uniunea Internaționala de Conservare a Naturii) – pădure seculară, la 450 m înălțime, stejari cu vârste între 200 și 300 ani, de-a lungul râului Ozana în Vânători-Neamț.

·        „Codrii de Aramă”(IV IUCN) pe dealul Filioru la o înălțime de 550-650 m, care include specii de stejar de aproximativ 150 ani vechime.

·        „Pădurea de Argint” (IV IUCN) – pădure de mesteacăn de mai mult 100 ani, la o altitudine de 510 metri.

·        Zona specială de conservare pentru aclimatizarea „Zimbrului European”- în Vânători-Neamț

·        Zona specială de conservare pentru specia de brad pur.

Atracția principală este „Zimbrul European”, prezent în Rezervația de Zimbri, încă din 1968. Datorita proiectului de „Reintroducere a Zimbrului în Carpații Românești” implementat de Administrația PNVNT, „European Bison” poate fi găsit în semi-libertate pe o suprafață de 180 ha și în libertate în zona Chitele.

Zona PNVNT este declarată Sit Natura 2000.

Parcul Natural Vânători-Neamț cuprinde atât specii de biodiversitate importante cât și o  combinație unică de elemente naturale, spirituale și culturale.

Frumusețile naturale deosebite ale zonei au fost surse de inspirație pentru scriitori, pictori și sculptori: Mihail Sadoveanu, Ion Creangă, Alexandru Vlahuță, Mihai Eminescu, atras de această zonă, a petrecut câteva luni la Mănăstirea Neamț, Veronica Micle, Nicolae Grigorescu – picturile de la Mănăstirea Agapia. O influență importantă asupra culturii au adus și scrierile Părintelui Cleopa ( Sihăstria).

·        Casa Memorială Ion Creangă – Humulești.

·        Muzeul Memorial Mihail Sadoveanu – Vânători-Neamț.

·        Casa Memorială Veronica Micle – Târgu-Neamț.

·        Casa Memorială Alexandru Vlahuță – Agapia.

·        Picturile lui Nicolae Grigorescu – Mănăstirea Agapia.

·        Mihai Eminescu – atras de această zonă – petrecând câteva luni din viață la Mănăstirea Neamț.

·        Cetatea Neamț.

Sfintele Mănăstiri – sunt importante și din punct de vedere cultural.

·        Mănăstirea Neamț, pe timpul Sfântului Paisie Velicikovschi – era centrul pentru Ortodoxia Europeană unde s-a tradus Filocalia din Greacă în Slavonă și care a influențat scriitori ruși –Dostoievski și Tolstoi. În 1808 Veniamin Costachi a înființat prima tipografie de carte. Mănăstirea Neamț este faimoasă pentru biblioteca care conține peste 18.000 de manuscrise scrise în Slavonă, Greacă și Română și Colecţia muzeală organizată în forma actuală o dată cu restaurarea clădirii celui mai vechi şi mai mare aşezământ monahal din Moldova, expoziţia permanentă prezintă o valoroasă colecţie de vase liturgice, broderii şi icoane, împreună cu istoricul tiparniţei de la Neamţ având astfel, o contribuție deosebită la dezvoltarea culturii și artei românești medievale.

·        Colecţia muzeală a Mănăstirii Secu cuprinde un mare număr de icoane, manuscrise şi cărţi vechi (unele fiind considerate rarităţi bibliofile), broderii, obiecte de cult lucrate din metal preţios, organizate sub forma unei expoziţii permanente de inestimabilă valoare.

·        Colecţia muzeală a Mănăstirii Sihăstria cuprinde obiecte de cult (icoane, vase liturgice, candele) şi tipărituri din secolele XVIII-XIX.

·        O influență importantă asupra culturii au adus și scrierile Părintelui Cleopa (Sihăstria).

·        Colecţia muzeală a comunei Vânători-Neamţ: adăpostită în localul vechii şcoli a satului, această colecţie a rezultat din activitatea plină de dăruire a unui profesor de istorie (prof. Constantin Bordeianu), care a adunat valoroase materiale etnografice, de artă populară, tipărituri, numismatică, materiale arheologice etc.

·        Muzeul de etnografie Vasile Gaman din satul Lunca a fost înființat în 1979. Clădirea muzeului este o casă tradițională specifică acestor locuri iar colecția permanentă care este expusă aici cuprinde aproximativ 3.000 de piese confecționate sau colectate de-a lungul timpului. Poarta de la intrare în curtea muzeului este monument înscris în patrimoniul național și are încrustate chipurile lui Burebista, ale lui Decebal, Traian, Ștefan cel Mare și Sfânt, Dragoș-Vodă și Mihai Viteazu pe harta României Mari sculptată la îmbinarea celor două laturi ale porții și flancată de armele cu care a fost aparată. Obiectele expuse sunt o multitudine de piese rare de la unelte agricole foarte vechi, manuscrise, medalii și decorații, icoane pictate pe lemn la costume populare, măști și vase de ceramică, toate fiind mărturii ale modului de viață din satul românesc tradițional.

Atestată documentar din cele mai vechi timpuri, zona comunei Vânători-Neamț a fost atractivă pentru populație datorită suprafețelor de pășuni și fânețe care puteau asigura hrana pentru animale și pădurilor care ofereau vânat, fructe și loc de refugiu în caz de nevoie. Multe situri arheologice se pot găsi astăzi pe teritoriul județului Neamț, mai exact în zona Parcului Natural Vânători-Neamț (Lunca, Poiana Slatinei, Cetățuia, Târpești, Davideni) dovedind că zona a fost constant populată încă din perioada Romană. După retragerea Romană (270 BC), pentru aproximativ 1.000 de ani, n-au mai fost găsite informații istorice. În zilele noastre este un lucru cert că aproximativ 1.000 ani AD teritoriul a fost condus de Cumani (popor migrator). Legenda spune că regii Unguri au trimis cavalerii Teutoni să apere granițele regatului împotriva cumanilor și tătarilor și astfel Cetatea Neamț aflată în imediata vecinătate a comunei Vânători-Neamț a fost construită de către cavalerii Teutoni în perioada 1.210 – 1.220, care au guvernat regiunea și de aceea nu numai cetatea se numește NEAMȚ cât orașul de la poalele cetății (Târgu Neamț) și județul.

Începând cu 1.350, au început să vină călugări din Statul Feudal Roman – Valahia – stabilindu-se în mici schituri în Moldova. Acestea, de-a lungul timpului au ajuns faimoase mănăstiri cum ar fi: Neamț (aproximativ 1.000 de călugari în timpul Sfântului Paisie Velichikovschi), Secu (400 călugări), Agapia și Văratec (câte 400 maici în fiecare din ele). Un nou val de transilvăneni se stabilesc la Vânători-Neamț după înfrângerea răscoalei conduse de Horea, Cloșca și Crișan din 1784. Ocupația tradițională a locuitorilor comunei a fost creșterea animalelor cu activitățile de prelucrare a laptelui, lânii și pieilor, țesutul și împletitul.

Importante erau în trecut pescuitul, creșterea albinelor și vânătoarea. De altfel, de la renumele de buni vânători vine și numele comunei.

Valoarea spirituală a zonei este dată de credința Creștin Ortodoxă. Zona PNVNT este faimoasă prin existența Mănăstirilor și schiturilor Creștin Ortodoxe răspândite pe suprafața Parcului. Sunt aproximativ 50 de biserici, mici schituri și mănăstiri.

Mănăstirea Neamț – cu hramul „Înălțarea Domnului” – a fost construită de Petru Mușat între anii 1375-1391. În timpul Sfântului Paisie Velicikovschi, mănăstirea număra 1.000 de călugări , fiind numită „Marea Lavră” sau „Ierusalimul Românesc”. Biserica a fost reconstruită de Ștefan Cel Mare și finalizată în anul în care armata moldavă a câștigat bătălia împotriva Regelui Ioan Albert (1497).

Următoarele schituri au fost afiliate Mănăstirii Neamț:

·        Icoana Veche – din comuna Vânători-Neamț – la o distanță de aproximativ 6 km față de Mănăstirea Neamț unde o icoană a Maicii Domnului a fost îngropată pe timpul invaziei turcești (1821-1822).
·       Icoana Nouă – din comuna Vânători-Neamț – hramul „Schimbarea la Față”, a fost construită în 1946.
·  Vovidenia – din comuna Vânători-Neamț – cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, a fost construită în anul 1754 de către Episcopul Ioanichie de Roman. Biserica din cărămidă a fost construită între anii 1849 și 1853. Schitul Vovidenia a mai fost denumit și „Altarul din Poiana Liniștii”, aici fiind locul de întâlnire și trăire duhovnicească a mai multor călugări.
·        Bolnița – Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava – din comuna Vânători-Neamț – a fost construită de părintele Neonil, starețul, în 1843.
·        Pocrov – din comuna Vânători-Neamț – cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului” –construită de Episcopul de Roman – Pahomie – în 1714.

Mănăstirea Secu – construită în 1602 de către Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigorie Ureche – cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”.

o   Schitul Nifon aparține de mănăstirea Secu – cu hramul – „Buna Vestire” – a fost construit începând cu 1990.

Mănăstirea Sihăstria – construită la mijlocul sec. al XVIII–lea ca un schit al mănăstirii Secu. Astăzi este o mănăstire importantă cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Episcopul de Huși, Ghedeon a fost cel care a construit mănăstirea inițial. În 1821, turcii i-au dat foc iar mai târziu în 1824, biserica a fost re-construită din cărămidă și piatră de râu.

Următoarele schituri sunt afiliate mănăstirii Sihăstria:

o   Daniel Sihastrul – Stânca lui Coroi– cu hramul sfântului care îi poartă numele și „Sfântul Ilie” – construită între anii 1936-1937.
o   Poiana Lui Ioan – cu hramul „Înălțarea Sfintei Cruci” – construită în 1990.
o   Sfântul Mina – în localitatea Dumbrava – în 1990.

Mănăstirea Văratec – cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” – a fost construită de către stareța Olimpiada în 1785. Lângă Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” se află mormântul Veronicăi Miclea. Este mănăstirea cu cel mai mare număr de maici (400) din lumea creștin ortodoxă. Aproape de mănăstire se găsesc Codrii de Aramă și Pădurea de Argint.

Mănăstirea Agapia – actuala așezare a fost aleasă în sec. XVII. Un număr de călugări care viețuiau la schitul „Agapia Veche” au coborât și au construit marea mănăstire. La mijlocul sec. XIX Biserica este restaurată și cu această ocazie pictată de către Nicolae Grigorescu. Astăzi este o mănăstire de maici (400 de maici). Lângă mănăstire se află casa memorială Alexandru Vlahuță.

Mănăstirea Sihla – construită în 1730 cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”. Lângă mănăstire se află Biserica dintr-un lemn cu hramul „Schimbarea la Față” construită în 1763 în timpul domniei Voievodului Ioniță Cantacuzino. Nu departe de această mănăstire se află Peștera „Sfânta Teodora”.

– Mănăstirea Neamț: http://neamt.mmb.ro
– Mănăstirea Sihăstria: http://sihastria.mmb.ro
– Mănăstirea Secu: http://secu.mmb.ro
– Mănăstirea Sihla: http://www.sihla.ro

Parcului Natural Vinatori Neamt: http://vanatoripark.ro